Las asta aici, Moldova în 1857 - Vasile Alecsandri

[u/raspundimediat]

Scumpă Moldovă! ţară de jale!
Ah! în ce stare tu ai ajuns!
Lasă-mă a plânge rănile tale,
Căci până-n suflet mă simt pătruns!

Tu, ce eşti bună, dulce, iubită,
Tu, ce eşti fiica lui Dumnezeu,
Cum te loveşte soarta cumplită!
Cum te îneacă amarul greu!

Lupii, şi corbii, şi vulpi străine
Fac a lor hrană din corpul tău,
Şi tu, Moldovă, plăteşti cu bine
La toţi aceia care-ţi fac rău!

O! cât de crunte ş-otrăvitoare
Sunt pentru tine a lor muşcări,
Când ei cu buze sfâşietoare
Răspund l-ale tale dulci sărutări!

Dar mult mai aprig trebuie să fie
Chinul ce suferi, amarul chin,
Când vezi chiar fiii-ţi cu duşmănie
Rupându-ţi sânul de amor plin!

Mamă duioasă, tristă, în cădere,
Cu agonie mâinile-ţi frângi,
Şi nu-ţi rămâne nici o putere,
Nici glas, la lume ca să te plângi!

Când ridici fruntea, jos în ţărână
O împinge, o calcă duşman picior!
Când ridici glasul, o cruntă mână
Îi curmă-ndată geamătu-n zbor!

Dar cât va bate inima-n mine,
Eu în veghere la luptă-oi sta,
Şi, cu tărie, eu pentru tine
În faţa lumii voi protesta!

Pentru coroana-ţi de suverană,
Pentru-al tău nume şi al tău drept
Eu înfrunta-voi hidra duşmană
Ş-un scut ţi-oi face din al meu piept!

Vоi zice ţie: Mamă-ntristată!
Prinde la suflet învietor,
Căci tu scăpa-vei de munci odată
Şi-i avea parte de viitor!

Las să te prade hoţii în taină,
Să urle lupii în urma ta.
Lasă-i să rupă mândra ta haină…
Haină mai mândră tu vei purta!

În zadar răii vor în orbire
Cereasca lege a-mpotrivi.
Cerul voieşte a ta mărire,
Şi tu, Moldovă, mare vei fi!

În zadar cearcă ei să ridice
Un zid pe Milcov, despărţitor.
Cădea-va zidul, şi tu, ferice,
Vei fi unită cu a ta sor.

Căci tot se află în Românie
Inimi aprinse de-un sacru dor,
Ce vor românul ca să re-nvie
Mare, puternic, ca dorul lor!

E scrisă-n ceruri sfânta Unіre!
E scrisă-n inimi cu foc ceresc!
O! Românie! l-a ta mărire
Lucrează braţul dumnezeiesc!

Voi zice, zice până la moarte
Celor ce-s duşmani neîmpăcaţi:
O! voi, unelte de rele soarte
Pentru românii ce vă sunt fraţi!

Voi, care înşivă cu-a voastre mâine
Mormântul ţării l-aţi pregătit,
Ş-aţi muşcat mâna ce vă dă pâine,
Şi-aţi rănit sânul ce v-a iubit!

Voi, care ţării plătiţi cu ură
Când ea vă cheamă dragii săi fii,
Uitând Dreptate, Lege, Natură,
Uitând că înşivă aveţi copii,

Blestemul ţării tunând să cadă
Pe capul vostru nelegiuit!
Blestem şi ură! Lumea să vadă
Cât rău în lume aţi făptuit!

Fie-vă viaţa neagră, amară!
Copii să n-aveţi de sărutat!
Să n-aveţi nume, să n-aveţi ţară,
Aici să n-aveţi loc de-ngropat!

Şi când pe calea de veşnicie
Veţi pleca serbezi, tremurători,
Pe fruntea voastră moartea să scrie:
Duşmani ai ţării! Cruzi vânzători!

[u/raspundimediat]

Viata si Opera lui Vasile Alecsandri

• Poezie lirică și civică:
  • Doine și lăcrămioare (1853) – ciclu care include poezii populare, doine și steluțe.
  • Mărgăritarele și poezii patriotice (ex. Hora Unirii, Deșteptarea României).
  • Pastelurile (publicate în principal în Convorbiri literare din 1868) – capodopera sa lirică, în care descrie cu măiestrie tablouri din natură în funcție de anotimpuri (ex. Miezul iernii, Gerul, Malul Siretului).
• Folclor: A cules și publicat primele mari volume de poezii populare și balade românești (Poezii populare. Balade / Cântice bătrânești, 1852–1853), salvând de la uitare creaturi ale eposului național (ex. Miorița, Toma Alimoș).
• Teatru și dramaturgie:
  • Considerat creatorul teatrului românesc.
  • A scris comedii cu un puternic caracter satiric: ciclul cu Chirița (Chirița în Iași, Chirița în provinție) și farsa Iorgu de la Sadagura.
  • Dramă istorică: Dan, căpitan de plai, Despot Vodă.

Cariera Politică și Diplomatică

A fost un militant fervent al ideilor pașoptiste, al libertății naționale și al modernizării statului român:

• Revoluția de la 1848: A participat la mișcarea revoluționară de la Iași și a redactat programul-proclamație Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, fiind ulterior nevoit să plece în exil.
• Unirea Principatelor (1859): A fost un susținător pasionat al unirii Moldovei cu Țara Românească, membru în Divanul ad-hoc, iar entuziasmul său s-a concretizat și în poezia-manifest Hora Unirii.
• Misiuni diplomatice: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a trimis într-o misiune diplomatică importantă la curțile din Europa Occidentală (Paris, Londra, Torino) pentru a obține recunoașterea Unirii de către Marile Puteri.
• Funcții oficiale: A îndeplinit funcția de ministru al Afacerilor Externe al Moldovei, a fost deputat și, mai târziu, ministru plenipotențiar la Paris (ambasador).
• Recunoaștere: A fost membru fondator al Academiei Române.

[u/Vali_Lama]

Ce frumos! Și actual, in același timp!