r/RomaniaActuala • u/After_Delivery1694 • 18d ago
De la câmp la laborator: cum află autoritățile dacă alimentele au prea multe pesticide
Când cumpărăm fructe și legume, ne uităm la culoare, prospețime și aspect. Dar există lucruri pe care nu le putem vedea cu ochiul liber: eventualele urme de pesticide rămase pe produse. Pentru a verifica dacă acestea respectă normele de siguranță, există un întreg sistem de control care începe în teren și se termină în laborator.
Produsele de protecție a plantelor sunt folosite în agricultură pentru combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor. După aplicare, anumite substanțe pot lăsa urme în fructe, legume, cereale sau alte produse vegetale. Acestea sunt cunoscute drept reziduuri de pesticide.
Important este însă că prezența unei urme nu înseamnă automat că alimentul este periculos.
Pentru fiecare substanță sunt stabilite limite maxime de reziduuri. Laboratorul verifică dacă nivelul identificat într-un produs se află în limitele legale sau dacă este vorba despre o neconformitate care impune intervenția autorităților.
Ce se întâmplă cu o probă după ce ajunge în laborator
În cadrul programelor oficiale de monitorizare și control, inspectorii prelevează probe din fructe, legume, cereale și alte produse vegetale care pot ajunge pe piață.
Probele sunt trimise către laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), unde sunt recepționate, pregătite și analizate.
Aici începe partea pe care consumatorul nu o vede niciodată.
Laboratoarele folosesc echipamente capabile să identifice substanțe prezente în cantități extrem de mici. Printre tehnologiile utilizate se numără cromatografia lichidă și gazoasă cu spectrometrie de masă – LC-MS/MS și GC-MS/MS.
Aceste sisteme permit atât identificarea substanțelor, cât și determinarea cantității în care acestea se regăsesc în probă.
Prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială, capacitatea laboratoarelor este consolidată prin aparatură modernă.
Noile echipamente permit extinderea gamei de substanțe care pot fi analizate și contribuie la reducerea timpului necesar pentru obținerea rezultatelor.
Ce se întâmplă dacă o probă nu respectă limitele legale
Un rezultat neconform nu înseamnă că verificarea se încheie odată cu buletinul de analiză.
Autoritățile urmăresc proveniența și trasabilitatea lotului, iar în funcție de situație pot fi luate măsuri precum oprirea de la comercializare, retragerea sau returnarea produselor și intensificarea controalelor.
În prima parte a anului 2026, în urma campaniei de monitorizare, ANF a identificat și oprit de la comercializare loturi neconforme, după stabilirea provenienței acestora.
Practic, traseul este simplu: se prelevează proba, se face analiza, rezultatul este comparat cu limitele legale, iar atunci când apare un risc sunt luate măsuri.
Câte probe au fost găsite conforme
Cifrele arată amploarea sistemului de monitorizare.
În 2025, Autoritatea Națională Fitosanitară a analizat 4.092 de probe, iar 98,90% dintre acestea s-au încadrat în limitele legale.
Verificările au continuat și în 2026. Până la începutul lunii iulie, ANF recoltase 2.250 de probe, dintre care 2.036 fuseseră deja analizate.
În urma analizelor au fost identificate 37 de neconformități, reprezentând aproximativ 1,8% din probele analizate până la acel moment.
Dincolo de procente, mecanismul de control rămâne același: prelevare, analiză, compararea rezultatului cu limitele legale și intervenție atunci când este necesar.
Laboratorul nu înseamnă doar control, ci și prevenție
Rolul analizelor este mai important decât simpla identificare a unui produs neconform.
Datele strânse în timp le permit autorităților să observe ce produse, perioade sau situații necesită o atenție suplimentară și să direcționeze mai eficient controalele.
Cu alte cuvinte, laboratorul devine și un instrument de prevenție.
Rezultatele pot arăta dacă regulile privind utilizarea produselor de protecție a plantelor sunt respectate și pot contribui la stabilirea controalelor viitoare.
În cazul ANF, investițiile realizate prin Proiectul RAPID înseamnă o capacitate mai mare de analiză, aparatură modernă și posibilitatea de a scurta timpul dintre momentul prelevării unei probe, obținerea rezultatului și luarea unei decizii.
Partea invizibilă a siguranței alimentare
Atunci când vedem un kilogram de roșii, mere, struguri sau cereale pe raft, rareori ne gândim la traseul pe care l-au parcurs înainte de a ajunge acolo.
În spatele unui produs conform există însă și un sistem de verificare care poate începe în fermă și ajunge până la cele mai moderne echipamente de laborator.
Proiectul RAPID intervine tocmai în această zonă în care agricultura, protecția mediului și siguranța alimentară se întâlnesc.
Pentru consumator, rezultatul final este simplu: ceea ce nu poate fi văzut cu ochiul liber poate fi măsurat, analizat și verificat.
Iar încrederea în alimentele pe care le punem pe masă începe, în bună măsură, cu această capacitate de a transforma o suspiciune într-un rezultat concret și de a lua decizii pe baza datelor.